M-am vindecat de schizofrenie: Mit sau realitate?

„M-am vindecat de schizofrenie.” Această afirmație, aparent simplă, stârnește curiozitate, speranță și, uneori, scepticism. Într-o lume în care stigmatizarea bolilor mintale este încă prezentă, deseori informațiile contradictorii circulă frecvent. De aceea este crucial să înțelegem ce înseamnă cu adevărat vindecarea în contextul schizofreniei.

Schizofrenia este o tulburare psihică complexă, care afectează nu doar modul în care o persoană gândește, ci și felul în care percepe realitatea. Pentru cei diagnosticați, ideea de „vindecare completă” poate părea un ideal greu de atins. Dar este acest ideal realist sau doar un mit alimentat de dorința noastră de a găsi soluții rapide?

În acest articol, vom explora cu atenție această întrebare, analizând mituri frecvente despre schizofrenie și adevărurile pe care știința ni le oferă.

Dacă și tu te-ai întrebat vreodată cât de reală este această afirmație – „M-am vindecat de schizofrenie” – acest articol te va ajuta să afli răspunsuri.  Te va ajuta să înțelegi mai bine realitatea acestei tulburări și să găsești resurse utile pentru a sprijini procesul de recuperare. Indiferent dacă ești pacient, membru al familiei sau doar curios, acest subiect are potențialul de a schimba modul în care privești schizofrenia.

Hai să deschidem această conversație și să separăm miturile de adevăruri!

 

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia este o tulburare psihică complexă, cunoscută pentru modul în care afectează gândirea, emoțiile și percepția realității. Mai mult decât o simplă boală mintală, este o provocare care influențează toate aspectele vieții unei persoane. De la relații și carieră până la capacitatea de a înțelege și interpreta lumea din jur.

Această afecțiune se manifestă printr-un spectru larg de simptome, ceea ce face dificilă diagnosticarea și înțelegerea sa completă. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• Halucinații: percepții senzoriale care nu au o bază reală. Acestea pot include voci inexistente sau imagini care nu sunt vizibile pentru ceilalți.
• Iluzii: convingeri false, dar puternice, în ciuda dovezilor contrare. De exemplu, persoana poate crede că este urmărită sau că are puteri speciale.
• Gândire dezorganizată: dificultăți în formularea unui discurs coerent, schimbări bruște de subiect sau incapacitatea de a răspunde clar la întrebări simple.
• Izolare socială și pierderea interesului pentru activități: dificultăți în a menține relații și în a participa la viața de zi cu zi.

Diferenta dintre remisiune, gestionare si vindecare completa

Când vorbim despre o tulburare psihotica severa, termenii precum „remisiune”, „gestionare” și „vindecare completă” sunt adesea utilizați, dar nu întotdeauna înțeleși corect. Este esențial să clarificăm aceste concepte pentru a înțelege mai bine natura acestei afecțiuni și cum poate fi abordată.

1.  Remisiunea

Remisiunea sau remisia se referă la o reducere semnificativă sau dispariția simptomelor deranjante ale schizofreniei pentru o perioadă de timp. Persoana poate funcționa normal în viața de zi cu zi, fără ca simptomele să interfereze sever cu activitățile sale. Cu toate acestea, remisiunea nu înseamnă că schizofrenia a dispărut complet. Afecțiunea poate rămâne latentă, iar simptomele pot reveni dacă tratamentul este întrerupt sau dacă apar factori declanșatori.

Ca să înțelegi mai bine, iată un exemplu de remisiune:

Maria, o femeie de 32 de ani, a fost diagnosticată cu schizofrenie paranoidă în urmă cu cinci ani. În primul an după diagnostic, Maria a trecut prin episoade severe de halucinații auditive și iluzii. Cu ajutorul unui tratament medicamentos bine ajustat și al terapiei cognitiv-comportamentale, simptomele sale au început să se diminueze treptat.

Astăzi, Maria este într-o stare de remisiune. Ea nu mai aude voci și nu mai are convingeri false care să interfereze cu viața sa de zi cu zi. Maria a reușit să își găsească un loc de muncă stabil, să își mențină relațiile cu familia și prietenii. Poate de asemenea să participe la activități sociale fără dificultăți majore.

Cu toate acestea, Maria continuă să ia medicamentele prescrise de medicul său și participă la ședințe regulate de terapie. Ea știe că remisiune

 

a nu înseamnă dispariția completă a afecțiunii, ci o reducere semnificativă a simptomelor. Prin urmare, este conștientă de importanța respectării planului său de tratament pentru a preveni o eventuală recădere.

Acest exemplu arată cum remisiunea permite unei persoane să ducă o viață funcțională și împlinită, chiar dacă schizofrenia rămâne o afecțiune cronică ce necesită monitorizare continuă.

 

2. Gestionarea

 Gestionarea schizofreniei presupune adoptarea unui set de strategii pe termen lung pentru a controla simptomele și pentru a preveni recăderile. Acest proces implică:

• Tratament medicamentos pentru stabilizarea chimiei creierului;
• Terapie psihologică, precum terapia cognitiv-comportamentală, pentru a învăța tehnici de adaptare și de restructurare a gândirii;
• Suport social din partea familiei, prietenilor și comunității.

Gestionarea eficientă permite persoanei să ducă o viață împlinită, chiar dacă simptomele nu dispar complet.

3. Vindecarea completa

Conceptul de vindecare completă este controversat în cazul schizofreniei. În timp ce multe boli pot fi tratate până la dispariția totală, schizofrenia este considerată o afecțiune cronică. Acest lucru înseamnă că, în cele mai multe cazuri, simptomele pot fi controlate, dar nu eliminate definitiv. Totuși, unele persoane raportează perioade lungi de stabilitate și lipsa simptomelor, ceea ce le poate face să simtă că s-au „vindecat”.

Pe scurt, remisiunea este temporară, gestionarea este un proces activ și continuu, iar vindecarea completă este o posibilitate încă dezbătută. Indiferent de terminologie, ceea ce contează este calitatea vieții persoanei și capacitatea acesteia de a se adapta și de a prospera, în ciuda diagnosticului.

Remisiune vs. vindecare completa

Remisiunea implică reducerea sau dispariția simptomelor, astfel încât persoana să poată funcționa normal. Aceasta poate dura luni sau chiar ani, dar necesită tratament constant și monitorizare. Vindecarea completă, în schimb, presupune eliminarea permanentă a bolii. Conform medicilor și cercetătorilor, schizofrenia nu poate fi „vindecată” în sens clasic, deoarece are o componentă biologică și neurologică profundă. Tratamentul medicamentos, terapia psihologică și suportul social ajută la menținerea remisiunii și prevenirea recăderilor.

 

Mituri despre vindecarea schizofreniei

Mitul 1: „Schizofrenia poate fi complet vindecată.”

Unul dintre cele mai frecvente mituri despre schizofrenie este că aceasta poate fi complet vindecată. Deși speranța unei vindecări totale este firească, realitatea științifică este mult mai complexă. Această credință pornește, adesea, din lipsa de înțelegere a naturii cronice a schizofreniei și a modului în care aceasta afectează creierul.

 De ce multi oameni cred ca schizofrenia poate fi complet vindecata?

Mulți oameni asociază schizofrenia cu alte boli tratabile, precum infecțiile sau afecțiunile fizice. Când simptomele dispar după tratament, aceștia cred că boala a fost eliminată definitiv. Publicitatea legată de „tratamente revoluționare” sau „vindecări miraculoase” poate induce ideea falsă că există soluții rapide pentru schizofrenie. În plus, exemplele de persoane aflate în remisiune completă pot fi interpretate greșit ca dovezi de vindecare totală.

 Explicatia stiintifica: Ce spun studiile despre vindecarea schizofreniei?

Conform specialiștilor de la National Institute of Mental Health (NIMH), schizofrenia este considerată o tulburare cronică, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi gestionată, dar nu eliminată complet. Studiile arată că tratamentele actuale, incluzând medicația și terapia psihologică, pot reduce semnificativ simptomele. Aceste intervenții ajută pacienții să ducă o viață funcțională și să evite recăderile frecvente.

Conform Nature Neuroscience, cercetările recente  explorează terapii inovatoare, cum ar fi stimularea cerebrală și tratamentele genetice, dar acestea sunt încă în faza experimentală. Deși există cazuri în care simptomele dispar complet, oamenii de știință subliniază că acestea nu reprezintă „vindecări” în sensul clasic. Mai degrabă, ele reflectă o remisiune stabilă, datorită aderenței la tratament și unui stil de viață echilibrat.

 

Mitul 2: „Tratamentul medicamentos este suficient pentru vindecare.”

Un mit comun despre schizofrenie este că medicația singură poate duce la vindecare completă. Deși tratamentele medicamentoase joacă un rol esențial în reducerea simptomelor, ele reprezintă doar o parte din procesul de recuperare.

Medicația ajută la stabilizarea chimiei creierului și poate diminua halucinațiile, iluziile sau gândirea dezorganizată. Totuși, pentru a atinge o stare de remisiune stabilă și a preveni recăderile, este necesar un plan terapeutic complex care să includă mai mult decât pastile.

Psihoterapia este un element crucial în acest proces. De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta pacienții să înțeleagă mai bine boala, să gestioneze stresul și să dezvolte abilități de a face față situațiilor dificile. Terapia de grup sau sesiunile de consiliere pot reduce sentimentul de izolare, oferind sprijin emoțional.

Un alt pilon important este suportul familiei și al comunității. Pacienții au nevoie de un mediu sigur și înțelegător, unde să simtă că nu sunt judecați. Educația familiei despre schizofrenie contribuie la reducerea stigmatizării și la crearea unui sistem de sprijin pe termen lung. 

Mitul 3: „Dacă simptomele dispar, ești vindecat.”

Unul dintre cele mai frecvente mituri despre schizofrenie este că dispariția simptomelor echivalează cu vindecarea completă. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe. Aceasta este o afecțiune cronică, iar absența temporară a simptomelor nu înseamnă că boala a fost eliminată.

Dispariția simptomelor poate apărea în urma tratamentului medicamentos, a terapiei sau a unor schimbări în stilul de viață. În această etapă, persoana poate să ducă o viață aparent normală, fără halucinații, iluzii sau alte manifestări vizibile. Cu toate acestea, boala rămâne prezentă la un nivel latent. Aceasta poate reveni dacă tratamentul este întrerupt sau dacă apar factori declanșatori, precum stresul major sau lipsa sprijinului.

Remisiunea stabilă, pe de altă parte, implică mai mult decât absența simptomelor. Aceasta înseamnă menținerea unei stări de echilibru pe termen lung, cu ajutorul unui plan bine pus la punct. Ameliorarea necesită:

• Medicație continuă, pentru a preveni recidiva.
• Terapie psihologică, pentru a dezvolta mecanisme de adaptare.
• Suport social din partea familiei și a comunității.

Este important de înțeles că schizofrenia nu este o afecțiune care dispare complet. Însă, cu tratamente adecvate și implicare activă, persoanele diagnosticate pot atinge o ameliorare stabilă și pot duce o viață de calitate.

Acest mit, bazat pe neînțelegerea bolii, subliniază importanța educării despre schizofrenie și a sprijinului pe termen lung. Regresia este posibilă, dar vindecarea completă rămâne un ideal nerealist.

 

Adevaruri despre schizofrenie si gestionarea acesteia

Sursa foto: FreePick

Rolul tratamentului in remisiune si recuperare

Tratamentul medicamentos este baza gestionării schizofreniei, reducând simptomele și stabilizând funcționarea creierului. Totuși, tratamentul singur nu este suficient. Este necesar un plan de îngrijire care să includă terapie psihologică și suport social. Continuitatea tratamentului previne recăderile și menține regresia pe termen lung. Persoanele care respectă tratamentul prescris și participă la terapie au șanse mai mari să ducă o viață stabilă și funcțională.

Cum poate terapia psihologica sa imbunatateasca calitatea vietii?

Terapia psihologică joacă un rol central în procesul de recuperare. La ID Therapy- Clinica de Psihoterapie Bucuresti, pacienții beneficiază de tehnici personalizate. Una din aceste tehnici este terapia cognitiv-comportamentală, care îi ajută să își înțeleagă boala și să dezvolte strategii de adaptare. Prin terapie, pacienții învață să gestioneze stresul, să identifice factorii declanșatori și să dezvolte abilități sociale. De asemenea, suportul oferit familiei contribuie la reducerea stigmei și la crearea unui mediu stabil pentru recuperare.

Realitatea pe termen lung

Schizofrenia este o afecțiune cronică, dar gestionarea eficientă este posibilă. Tratamentul, terapia și sprijinul continuu permit pacienților să atingă o stare de regresie stabilă. Deși recuperarea necesită efort constant, acest proces oferă oportunitatea unei vieți de calitate, plină de sens. La ID Therapy-Clinica de Psihoterapie Bucuresti, fiecare pacient primește sprijin pentru a-și construi un viitor mai bun.

Poate cineva spune cu adevărat „M-am vindecat de schizofrenie”?

Ce înseamnă „vindecare”?

Cuvântul „vindecare” sugerează dispariția completă a unei afecțiuni, fără riscul de recidivă. În cazul schizofreniei, însă, această definiție nu se aplică. Schizofrenia este o tulburare cronică, ceea ce înseamnă că simptomele pot fi controlate, dar boala rămâne prezentă. Termeni precum „remisiune” sau „gestionare eficientă” sunt mai potriviți pentru a descrie starea unei persoane care trăiește bine cu schizofrenia.

Importanta acceptarii bolii si a integrarii tratamentului pe termen lung

Acceptarea diagnosticului este primul pas spre o viață de calitate. Respingerea bolii sau întreruperea tratamentului poate duce la recăderi grave. Persoanele care integrează tratamentul medicamentos, participă la terapie și își construiesc o rețea de sprijin au șanse mai mari să trăiască bine.

Rolul familiei, prietenilor si comunitatii

Un sistem de sprijin solid este esențial. Familia și prietenii pot oferi încurajare, înțelegere și stabilitate emoțională. Participarea la grupuri de suport ajută pacienții să nu se simtă singuri și să împărtășească experiențe similare. Comunitățile care încurajează incluziunea reduc stigmatizarea și contribuie la integrarea socială.

O viață împlinită cu schizofrenie este posibilă prin efort constant, sprijin și un plan bine definit de gestionare a bolii.

 

Cum sa traiesti o viata implinita cu schizofrenie

O viață împlinită cu schizofrenie nu este doar un ideal, ci un obiectiv realizabil pentru oricine urmează un plan bine structurat. Gestionarea eficientă a bolii presupune tratament constant, sprijin emoțional și angajarea activă în activități care îmbunătățesc calitatea vieții.

La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie bucuresti, ședințele de psihoterapie sunt adaptate nevoilor fiecărui pacient. Se pune accentul pe soluții practice și pe crearea unui echilibru psihologic. Specialiștii clinicii de psihoterapie, folosesc tehnici moderne, precum terapia cognitiv-comportamentală, care ajută pacienții să identifice și să gestioneze gândurile negative sau stresante. Prin astfel de intervenții, pacienții învață să își construiască mecanisme de adaptare eficiente, esențiale pentru menținerea remisiunii.

Un aspect unic al ședințelor de psihoterapie oferite de clinica de psihoterapie, este focusul pe dezvoltarea încrederii în sine și pe îmbunătățirea relațiilor sociale. Prin exerciții și sesiuni interactive, pacienții sunt încurajați să își exploreze punctele forte și să depășească sentimentul de izolare. De asemenea, terapeuții colaborează îndeaproape cu familiile, oferindu-le acestora instrumentele necesare pentru a sprijini pacientul în procesul de recuperare.

Sprijinul constant al unui terapeut experimentat poate face diferența între o stare de instabilitate și o viață plină de sens. La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie, obiectivul principal este ca fiecare pacient să își recapete încrederea în propriul potențial. Astfel, pacientul își poate construi o viață echilibrată, în ciuda provocărilor.

Concluzie

Cu ajutorul psihoterapiei, al tratamentului medicamentos și al unui mediu de sprijin sănătos, o viață împlinită cu schizofrenie devine posibilă. Aceasta nu este doar posibilă, ci și durabilă.

La ID Therapy – Clinica de Psihoterapie București, te așteaptă specialiști dedicați să te ajute să depășești provocările și să-ți recapeți echilibrul. Fiecare pas spre recuperare este important, iar noi suntem alături de tine la fiecare etapă. Programează acum o consultație și începe drumul către o viață mai bună!

 

 Dr. Nadia Gorduza este singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA

Date de contact pentru Centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center WhatsApp: +4 0751 202 272 Email: office@idtherapy.ro
Adresa: Strada Naum Râmniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, București, România