Cele 4 răspunsuri la traumă și cum se manifestă

În trecut, oamenii erau înconjurați zilnic de factori externi care le amenințau viața. Ca să supraviețuiască, aceștia trebuiau să se ferească prin fugă, luptă sau alte metode. Corpul uman se afla într-o stare permanentă de vigilență și stres. Cu timpul, aceștia au dezvoltat anumite răspunsuri la traumă, menite să îi ajute pentru a supraviețui.

În zilele noastre, amenințările sunt mult mai puține. Prin urmare, aceste răspunsuri la traumă nu mai sunt necesare pentru a supraviețui. Corpul uman, însă, le-a ,,stocat” ca fiind încă valabile. 

Așadar, încă ne găsim în situația în care reacționăm folosind unul dintre cele 4 răspunsuri la traumă. Dar ce se întâmplă atunci când corpul nostru se află mereu pe poziție de apărare, sau chiar de atac? Când ne trăim viața fără să accesăm o stare de liniște, fiind supuși mereu la stres sau diferite traume?
Haideți să vedem care sunt cele 4 tipuri de răspuns la traumă și cum ne impactează viața de zi cu zi. Mai ales atunci când le folosim fără să fie întotdeauna nevoie:

În primul rând, ce este trauma?

Trauma este un răspuns al corpului nostru la situații extrem de stresante sau experiențe marcante. Printre acestea se pot număra certuri, situații complicate în familie sau evenimente tragice. Trauma ne poate afecta fizic sau psihologic.

De asemenea, aceasta este metoda corpului de a coopera cu situațiile stresante care apar în mod repetat pe o perioadă îndelungată.

Care sunt cele 4 răspunsuri la traumă?

Primul tip de răspuns la traumă: Lupta

Caracterizată prin violență și o atitudine de confruntare, ,,lupta” este prima modalitate de cooperare cu trauma. Acest răspuns poate să fie dezvoltat chiar de către persoane care trăiesc într-un mediu stresant zi de zi.

Deși ,,lupta” poate să vă fie folositoare pentru situații în care este nevoie să vă apărați, o atitudine violentă vă dăunează în relațiile cu persoanele din jur. Sentimentul de confruntare s-ar putea să apară în momente în care nu este necesar și contribuie la dezvoltarea unei atitudini defensive.

În acest caz, trebuie să lucrați la îmbunătățirea percepției asupra lumii exterioare. Din fericire, există multe exerciții prin care să puteți face asta.

Iată cum se manifestă lupta ca răspuns la traumă:

Ana este căsătorită de 15 ani. Deși are o relație împlinită, în ultimul timp există tot mai multe certuri. Ba chiar din lucruri mărunte. De multe ori, chiar dacă partenerul încearcă să facă observații inocente, Ana izbucnește rapid. Ea simte nevoie să se apere, să spună de ce și cum face orice lucru. Doar că face asta ridicând tonul la soțul său și fiind mereu pe o poziție de apărare.

Al doilea răspuns la traumă: Fuga

Cea de-al doilea răspuns găsit de specialiștii în psihoterapie este fuga. Nu o dată ni s-a întâmplat fiecăruia să vrem să evadăm dintr-o situație stresantă. Fuga se manifestă printr-o dorință arzătoare de a evada sau a scăpa dintr-o situație, și este mai comună decât v-ați imagina.

Aceasta apare în urma întâmpinării situațiilor stresante sau extenuante fizic și psihic, însă nu numai.

În multe situații, scăparea de un pericol iminent este cel mai sănătos lucru pe care îl putem face.

Însă ce se întâmplă atunci când ajungem să percepem orice ca pe un pericol?

Fuga ne poate apăra și chiar salva viața din medii toxice și periculoase, dar în același timp poate să devină un răspuns nesănătos. Cu atât mai mult cu cât o folosim în viața de zi cu zi.

Avem aici un exemplu din viața de zi cu zi:

Sunteți la serviciu și se întâmplă să faceți o greșeală minoră. Deși ați încercat să reparați situația, unul dintre colegii dumneavoastră a început să dea indicații pe un ton ridicat. De teamă ca situația să nu o ia pe calea greșită, v-ați cerut scuze și v-ați retras în propria cochilie pentru restul zilei. Nu de alta, însă ultimul lucru pe care ați vrea să îl faceți azi este să mai supărați pe cineva.

Răspunsul numărul 3: Înghețarea

,,Totul se oprește. Ești prea speriat ca să mai miști un deget sau să spui un cuvânt. Cum poți să te aperi cel mai eficient? Ce modalitate a funcționat în trecut?”

Cu siguranță ai simțit asta cel puțin o dată până acum.

Înghețarea este caracterizată prin sentimentul de amorțire, frică, sau paralizie. Cu alte cuvinte, persoanele care recurg la înghețare încearcă să evadeze din propria lor minte.

De cele mai multe ori, victimele acestor situații nu au puterea sau mijloacele de a scăpa. Așadar, mintea lor recurge la singurul mod în care se poate apăra: înghețarea.

În acest caz, ședințele de psihoterapie pot să vă ajute cu niște exerciții și practici. Acest sentiment de înghețare și neputință este neplăcut pentru fiecare dintre noi.

Al patrulea tip de răspuns la traumă: Supunerea

Răspunsul acesta este caracterizat de dorința de a-i mulțumi sau de a-i liniști pe ceilalți. Atunci când se confruntă cu traume, persoanele cu acest răspuns pot deveni supuse, se conformează situației și încearcă să evite confruntările. Sună cunoscut pentru mulți dintre noi, nu-i așa?

Acest răspuns este adesea văzut la indivizii care au suferit abuz sau neglijare emoțională. Sau pur și simplu, pentru oameni care au crescut în medii cu mult conflict sau haos.

Ei bine, supunerea poate fi utilă în situațiile în care este nevoie de a menține relațiile bune cu alți oameni sau de a evita conflictele.

Cu toate acestea, dacă acest răspuns este declanșat prea frecvent, poate duce la pierderea simțului de sine. Ba chiar mai mult, duce la sentimente cronice de rușine și vinovăție. Cu ajutorul experților în psihoterapie, puteți dezvolta acest răspuns la traumă. Metodele sănătoase de cooperare pot să vă ajute cu acest instinct de supunere.

Concluzie

Cel mai important de reținut este că fiecare persoană este diferită și răspunde la traumă în mod diferit. S-ar putea ca în funcție de situație, să reacționați în chiar mai multe feluri descrise în acest articol.

Așadar, aceste răspunsuri la traume au fost dezvoltate de către oameni încă din cele mai vechi timpuri. Până și în ziua de azi, acestea servesc ca mecanism de apărare și supraviețuire. În funcție de situație, acestea pot să ne ajute sau nu. Atunci când sunt declanșate prea des acestea pot să ne afecteze calitatea vieții și a relațiilor interumane. 

Cel mai sănătos mod de a ne da seama dacă reacțiile noastre sunt adecvate sau nu este să ne ținem sub observație în situațiile stresante. Astfel, putem cu ușurință să vedem dacă avem totul sub control, sau dacă am putea beneficia de ajutor extern.

Nadia Gorduza

Singurul medic psihoterapeut din Romania specializat in Terapia de Cuplu prin metoda Gottman si in Terapie prin Realitate Virtuala pentru Fobii si Adictii, Management Anxietate. Reprezentant al Institutul Gottman din Seattle, SUA, cat si al Insitutului Virtually Better INC, Atlanta, USA.