Somnambulism: simptome, tratament si cauze ale somnambulismului

Ti se intampla si tie sa te trezesti partial din somn si sa te plimbi noaptea prin casa? Ti se intampla sa te trezesti partial in timpul noptii si sa vorbesti, sa ai un monolog? Somnambulismul este un set de comportamente realizate de o persoana atunci cand este partial trezita din somn.

Patru la suta dintre persoanele din Statele Unite ale Americii  au experimentat somnambulism in ultimul an, iar 30% dintre adulti spun ca au avut un episod de somnambulism cel putin o data in viata.

Daca locuiti singur, este posibil sa nu fiti constient de comportament si, in consecinta, este posibil ca aceste statistici sa nu fie tocmai exacte.

Somnambulismul apare de obicei in primele ore dupa adormire. Se intampla de obicei intre etapa 3 si etapa 4 a somnului fara miscari oculare rapide (non-rem). Somnambulii dorm de obicei cu mai putina stabilitate in aceste etape. In timpul somnului, o parte din creier doarme si o parte este treaza. Majoritatea episoadelor de somnambulism dureaza mai putin de 10 minute si somnambulul nu isi va aminti de obicei evenimentul.

Alte comportamente care pot aparea in timpul unui episod de somnambulism, sunt:

Ridicatul pe marginea patului

Vorbire, tipete, urlete

Deschiderea ochilor in somn

Expresia faciala de goliciune

Dificultate in trezirea somnambulului

Confuzie sau dezorientare la trezire

Comportamente ciudate, cum ar fi urinarea in dulapuri

Factori de risc pentru mersul in somn

Exista multi factori care pot creste riscul de somnambulism. Optzeci la suta dintre somnambuli au cel putin un membru al familiei afectat de somnambulism.

Persoanele cu anumite tulburari de sanatate mintala si de consum de substante, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC), tulburarea depresiva majora, alte tulburari de anxietate si tulburarea de consum de alcool, sunt, de asemenea, mai predispuse sa faca somnambulism.

Barbatii si femeile sunt la fel de predispuse sa se confrunte cu somnambulismul, dar riscul afectiunii scade pe masura ce persoanele imbatranesc.

Daca aveti o alta tulburare de somn, cum ar fi apneea in somn, tulburarea de somn a ritmului circadian sau tulburarea de insomnie, este, de asemenea, mai probabil sa va confruntati cu somnambulismul.

Ce puteti face?

Evitati privarea de somn si urmariti sa aveti, in medie, mai mult de sapte ore de somn pe noapte pentru a va reduce riscul. De asemenea, faceti tot ce puteti pentru a va controla mediul, astfel incat sa nu fiti trezit frecvent de zgomot, lumina sau animale de companie pe tot parcursul noptii. Incorporarea unor activitati sanatoase si relaxante care reduc stresul va poate reduce, de asemenea, riscul de somnambulism.

Copiii si somnambulismul

Copiii sunt mult mai predispusi sa se confrunte cu somnambulism decat adultii, cu prevalenta maxima a somnambulismului care are loc in jurul varstei de 10 ani. O treime dintre copiii care experimenteaza terori nocturne in primii ani de viata au, de asemenea, mai multe sanse sa se confrunte cu somnambulismul in viitor.

De asemenea, copilul dumneavoastra are mai multe sanse de a dezvolta somnambulism daca sunteti chiar dumneavoastra un somnambul, daca are apnee in somn sau daca inca urineraza in pat. Lipsa somnului, oboseala, boala, febra, medicamentele, un program de somn neregulat si stresul pot creste, de asemenea, riscul de somnambulism la copii.

Copiii ar putea dormi in mers de la cateva secunde sau pana la o jumatate de ora. S-ar putea sa para ametiti, sa se miste stangaci sau sa se ridice si sa se culce si sa-si frece ochii sau sa se framante cu pijamaua. De asemenea, pot urina, asa ca nu lasati copilul sa bea prea mult noaptea sau asigurati-va ca foloseste baia inainte de a merge la culcare. Daca va gasiti copilul somnambul, ghidati-l usor inapoi in pat.

Somnambulismul nu indica o problema emotionala sau fizica. Majoritatea copiilor vor depasi comportamentul pana la varsta adolescentei. Cu toate acestea, deplasarea poate fi periculoasa pentru copil.

Daca aveti vreun semn ca somnambulismul va afecteaza copilul, o idee buna este sa folositi incuietori de siguranta la usi si sa indepartati pericolele de impiedicare si obiectele periculoase de la indemana copilului. Copiii care merg in somn nu ar trebui sa doarma in varful unui set de paturi supraetajate. Daca aveti scari in casa, puneti o poarta de siguranta in partea de sus a scarii. Pentru a va ajuta copilul sa se relaxeze si sa doarma bine, incercati sa ii puneti muzica relaxanta inainte de culcare sau oferiti-i un ceai de calmare inainte de somn.

Cum sa evitati somnambulismul

Majoritatea oamenilor nu au nevoie de tratament pentru somnambulism, dar medicul dumneavoastra poate dori sa excluda alte afectiuni medicale, cum ar fi convulsiile. Daca sunteti adult mai in varsta, somnambulismul poate fi legat de o tulburare neurocognitiva, cum ar fi dementa. Daca luati tratament pentru alte tulburari de somn, cum ar fi apneea in somn si insomnie, acesta poate elimina, de asemenea si somnambulismul. Asigurati-va ca spuneti medicului dumneavoastra ce medicamente luati, daca consumati droguri sau consumati alcool si daca exista antecedente de somnambulism in familia dumneavoastra. Medicii nu prescriu de obicei medicamente pentru somnambulism, dar uneori pot prescrie un tranchilizant cu actiune scurta. De asemenea, medicul dumneavoastra va poate trimite la un profesionist in sanatate mintala care poate lucra cu dvs. pentru a va ajuta sa reduceti stresul si anxietatea.

Daca locuiti cu o alta persoana, spuneti-i ca sunteti un somnambul si spuneti-i sa va protejeze sa va indrume inapoi in pat daca va este martor la somnambulism.

Este un mit ca un somnambul nu trebuie trezit. Este mult mai bine sa fii putin confuz sau dezorientat pentru cateva minute cand cineva te trezeste decat sa continui sa te misti in somn si sa cresti riscul de ranire.

Daca locuiti singuri, curatati podeaua de posibile riscuri de accidentare si luati in considerare instalarea de porti de siguranta pe scari. Daca sunteti in pericol de a conduce, ascundeti cheile intr-un loc sigur.

Schimbarile stilului de viata pot reduce, de asemenea, riscul de somnambulism. Limitati-va consumul de alcool si incercati sa dormiti cel putin sapte ore in fiecare noapte. Angajati-va in activitati de relaxare zilnice sau saptamanale (meditatia poate fi utila) pentru a reduce stresul sau luati in considerare intalnirea cu un profesionist in sanatate mintala pentru a va rezolva anxietatea.

Date de contact pentru centrul ID THERAPY Bespoke Treatment Center

WhatsApp: +4 0751 202 272; Email: office[at]idtherapy.ro

Adresa: Strada Naum Ramniceanu, nr. 23, ap. 1, Sector 1, Bucuresti, Romania

Cătălina Popoviciu